EXCLUSIV VIDEO | Despăgubiri pentru casele afectate de cutremurele din Gorj, doar pentru cei care au asigurare și primesc adeverință de la INFP. ”Dăm informații numai de unde avem echipamentele funcționale”

Zona Olteniei continuă să se zgâlțâie din cauza cutremurelor de mici dimensiuni, după cele de luni și marți, cu magnitudini de 5,2 și 5,7, catalogate ca “inexplicabile” de către specialiști  și care au produs mai multe pagube materiale în județul Gorj.

• Mai multe case au fost avariate, dar doar unu din zece proprietari din Gorj pot primi despăgubiri, pentru că mai bine de 90% dintre aceștia nu au asigurare obligatorie, cu care ar putea primi până la 20.000 de euro.
• Oamenii care au asigurare depind de mai multe documente pentru a primii banii, una dintre acesta fiind o adeverință de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), care certifică producerea unor cutremure în zona locuințelor pentru care se cer despăgubiri.
• Directorul INFP, Constantin Ionescu, a spus, pentru Gândul, că aceste adeverințe pot fi date doar pentru zonele unde sunt echipamente de monitorizare a cutremurelor.

După cele două seisme puternice, s-au produs peste 500 de replici, cu magnitudine mică. Vineri, la ora 11:11, s-a produs un cutremur cu magnitudine de 4,3, la o adâncime de 8,7 kilometri, fiind cea mai puternică replică de până acum, după alte două cu magnitudini de 4,1 și 4,2, care au avut loc în 14 februarie și 16 februarie.

Specialiștii spun că zona seismică Gorj este cunoscută, dar până acum a avut o activitate slabă și moderată. Cutremurul de 5,7 a depășit calculele seismologilor privind magnitudinea maximă a unui seism care s-ar putea produce în zona Gorj, fiind, potrivit specialiștilor, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de 200 de ani de când există înregistrări în această zonă.

Activitatea seismică din Gorj ar putea să continue timp de o lună, fiind posibile și replici mai puternice, a anunțat INFP.

Seismologii au montat deja în zona epicentrală, în localitățile Lelești, Runcu, Peștișani și Bâltișoara, echipamente de monitorizare, care înregistrează permanent mișcarea solului și transmit datele în timp real la Institutul Național pentru Fizica Pământului.

Valul de cutremure din ultimele cinci zile i-a speriat pe locuitorii din Oltenia, în condițiile în care acestea s-au produs la o săptămână după cutremurele devastatoare din Turica și Siria.

“Cascada” de replici seismice

Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a explicat, într-un interviu acordat pentru Gândul, activitatea seismică din Oltenia.

“După cum știți, în zona Gorjului, s-au produs două cutremure mari: un cutremur pe data de 13 februarie, la ora 16:58, cu magnitudine de 5,2 și un alt cutremur pe data de 14 februarie, la ora 03:16, cu magnitudine locală de 5,7. Intensitatea în epicentru a fost de 6 spre 7, adâncimea cutremurului a fost în jur de 6 kilometri. Avem informații că, în localități apropiate epicentrului, intensitatea fost chiar de 7 grade.

Cutremurele au fost urmate de replici, și primul, și al doilea. Până în data de 17 februarie, la ora 8:00, numărul de replici ajunsese la 450. Toate sunt în zona respectivă, în zona unde s-au produs cutremurele mari sau pe faliile unde s-au produs cutremurele”, a detaliat Constantin Ionescu.

”Le dăm oamenilor adeverință cu care se duc la asigurător”

În urma cutremurelor din zona Olteniei, mai multe case au fost avariate. Puținii oameni din Gorj care au asigurare obligatorie pentru locuințe în cazul dezastrelor naturale vor acum să primească despăgubiri pentru a le putea repara.

Aceștia au nevoie însă de o adeverință de la INFP despre parametrii cutremurelor, magnitudinea și intensitatea înregistrate, dar și epicentrul și zonele afectate.

„Există o lege privind asigurările obligatorii, că persoana care se asigură pentru asigurările obligatorii trebuie să primească o adeverință de la instituțiile abilitate, care pot să furnizeze informații despre inundații, despre cutremure.

Fiecare cetățean care s-a asigurat trebuie să aibă o asemenea adresă, despre parametrii cutremurelor și valoarea de intensitate înregistrată la locațiile unde avem noi senzori, pentru a putea fi despăgubiți.

Ideea este că noi, ca domeniu de activitate, avem stațiile, dar nu toate sunt în oraș. Noi urmărim să detectăm mișcări de amplitudini mici – asta înseamnă magnitudini foarte mici. Alături de acești senzori care detectează magnitudini mici, avem și senzori cu care evaluăm aceste intensități, utile și pentru asigurări, pentru a estima intensitatea.

În România, avem 320 de orașe, însă nu în toate orașele există accelerometre. Accelerometrele sunt senzori care măsoară accelerația, iar prin conversie, putem să știm care a fost intensitatea. Unii folosesc intensitatea locală și alții folosesc accelerația, depinde. În codurile de proiectare, acum, se folosește accelerația, înainte se folosea intensitatea, unii folosesc intensitatea pentru despăgubiri”, a explicat directorul INFP.

Constantin Ionescu a precizat că aceste adeverințe, cu informații exacte despre magnitudinea și intensitatea cutremurului resimțit, pot fi eliberate de INFP pe baza datelor din localitățile unde sunt amplasate accelerometre.

Noi dăm informațiile numai de acolo de unde avem echipamentele funcționale. Oamenilor le dăm această adeverință sau acest document și, cu el, ei trebuie să se ducă la asigurator. Asiguratorul îi primește, cei de la PAID care se ocupă de acest lucru îi primesc pentru asta.

Cred că cei care solicită ar trebui să se bazeze pe informație colectivă, să nu mai trimită fiecare cetățean la noi, pentru că ne ia și nouă din timp. Noi nu ne putem desfășura activitatea din cauza acestui lucru și ar trebui să se umble undeva, să se găsească o soluție.

Gândiți-vă că acum este o arie mică unde s-a simțit cutremurul, dar dacă ar fi un cutremur mare în Vrancea, ar trebui să dai adeverințe la toată țara.

Fiecare primărie ar trebui să fie în contact cu oamenii care au nevoie de aceste documente, dar și cu societățile de asigurări, pentru a obține aceste lucruri, să fie un document comun”, a explicat Constantin Ionescu.

Cercetare seismologică împreună cu specialiștii din Turcia

Cutremurele din zona Olteniei, care i-au surprins pe specialiști pentru că s-au produs după zeci de ani în care acolo nu au mai fost seisme puternice, au venit la scurt timp după ce în Turcia și Siria au avut loc cele două cutremure devastatoare, soldate cu zeci de mii de morți.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului vrea să realizeze un proiect cu specialiștii din Turcia, pentru cercetarea seismologică a perimetrelor supuse riscului seismic din ambele țări.

“Este o intenție de proiect. Era o intenție de dinainte de a se produce cutremurele și în Turcia, și în România. Noi avem colaborări cu cercetătorii din Turcia, cu toți cercetătorii din Europa, facem parte dintr-o comunitate științifică destul de mare, la nivel european și global.

Studierea cutremurelor, fenomenul de producere a cutremurului, metode de îmbunătățire a metodelor actuale de localizare, folosind inteligența artificială – cam așa este obiectivul principal. Restul, mai departe, vom vedea.

Ideea este că proiectul se trimite la Comunitatea Europeană pentru a fi analizat, apoi vedem dacă el va fi în competiție și cu alte proiecte. Dacă va fi declarat câștigător sau finanțabil, mergem mai departe, dacă nu, ne mai gândim și la alte proiecte”, a spus, în interviul pentru Gândul, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dr. ing. Constantin Ionescu.

Doar unu din cinci români poate fi despăgubit pentru daunele produse de cutremur

Estimările specialiștilor arată că un cutremur foarte puternic ar afecta peste două treimi din suprafața țării și, în medie, ar avaria 14% dintre clădirile din fiecare localitate, ducând la importante pierderi de vieți omenești.

Asigurarea locuințelor pentru inundații, alunecări de teren și cutremure este obligatorie de 12 ani. Deși sunt aproximativ 10 milioane de locuințe în proprietate, mai puțin de 2 milioane au asigurare obligatorie, ceea ce înseamnă că doar unu din cinci români are casa asigurată printr-o poliță PAD.

Cum aproape 8 milioane de locuințe nu au nicio asigurare, proprietarii lor nu pot primi nicio despăgubire dacă sunt avariate sau distruse în urma unor dezastre naturale.

În județul Gorj, unde au avut loc două cutremure cu magnitudini peste 5, doar unu din 10 zece proprietari are locuința asigurată în cazul producerii unor dezastre naturale.

La finalul lunii ianuarie, în Gorj erau încheiate 15.108 polițe PAD, sub 10% din totalul imobilelor care ar trebui să aibă o asigurare obligatorie.

Asigurarea obligatorie a locuinței costă 10 euro sau 20 de euro, în funcție de materialele din care este făcută casa. Sunt puține locuințe pentru care nu se poate face asigurarea obligatorie, printre acestea fiind și casele încadrate în clasa I de risc seismic.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei: „O catastrofă se poate produce și în București la un cutremur mare, dar nu cu efectele din Turcia”

Nicolae Ciucă: „Avem 118 şcoli care au fost evaluate cu RISC SEISMIC 1”. Premierul cere identificarea clădirilor construite în România de firmele implicate în construcțiile prăbușite în Turcia

EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”